Sorin Oprescu a deschis Digital Print & Sign si Gifts Show

“Digital Print &Design, cel mai mare eveniment expozitional dedicat industriei de print digital si semnalistica din Romania a fost deschis astazi la Romexpo, Bucuresti, in prezenta Primarului General al Capitalei, Prof. Dr. Sorin Oprescu”

Evenimentul din acest an reuneste peste 150 de companii expozante,  nume recunoscute in piata de publicitate.
Edilul Capitalei  a declarat ca vrea reglementarea cat mai rapida a publicitatii stradale, pentru a pune capat haosului care domneste in domeniu.

Sorin Oprescu:  “Sunt prea multe panouri amplasate ilegal, aiurea,  pe cladiri istorice si monumente, iar reglementarile ar face ordine si ar proteja Bucurestiul de agresiunea publicitara in exces. Viziunea mea in acest domeniu este deja conturata intr-un proiect de hotarare care este supus dezbaterii publice si va fi propus spre aprobare Consiliului General al Municipiului Bucuresti.”
Organizatorii evenimentului  au reusit, in pofida contextului economic defavorabil sa atraga mai multi participanti decat in anii trecuti. 

Camelia Buda, Director General EUREXPO Trade Fairs:  “Am dezvoltat concepte noi si am cautat noi oportunitati de promovare a clientilor. Cel mai bun exemplu este proiectul  Afacerea ta la cheie,  care are scopul de a revitaliza industria tipografica. Prin acest proiect vizitatorii au ocazia sa isi inceapa propriul business, preluand solutiile, logistica si suportul complet din partea companiilor expozante.”

HP, una dintre companiile participante la Digital Print&Design a anuntat la inaugurarea facuta in prezenta Primarului General al Bucurestiului ca va decora receptia Maternitatii Giulesti, unitate sanitara deschisa in aceasta saptamana dupa renovare.  Tapetul folosit este o noutate absoluta in Romania, realizat cu substante ignifuge si antipoluante, cu certificat de mediu.

MONS MEDIUS  INVESTMENTS  prezinta la acest targ cea mai mare imprimanta din lume pentru printuri cu latimi mai mici de 3 metri. Aceeasi firma a adus in premiera in Romania o imprimanta care foloseste  vopseaua alba pe materiale rigide si transparente. La evenimentul din acest an este prezent si cel mai mare importator de autocolante din tara, ALGERNON IMPEX. 

Targul Digital Print&Design este deschis in Pavilionul Central Romexpo in perioada 22 -25 septembrie 2010.

Criza ecomonica din Romania ne poate muta in Bulgaria

“In vreme ce economiile mondiale dau semne de revigorare, chiar si timide, efectele crizei economice continua sa faca ravagii asupra Romaniei.”

La capul economiei in agonie, Guvernul face experiente care, in loc sa scada febra generata de criza, aplica terapii demne de samani repetenti. Ultimul experiment facut pe genetica economiei de guvernul in halat portocaliu este noul cod fiscal care, printre multe alte terapii daunatoare trupului si asa subrezit al pacientului, mareste doza TVA-ului de la 19% la 24%, scrie Print Magazin.

Mergand parca pe ideea ca o nenorocire nu vine niciodata singura, proasta medicatie acordata economiei de echipa guvernamentala pentru iesirea din criza devenita cronica, leul se depreciaza tot mai mult fata de euro si dolar. Clinic vorbind, cresterea TVA va afecta negativ toate „organele” economiei nationale, efectele avand repercusiuni pe termen lung.

Cresterea fiscalitatii in timpul crizei economice va stopa orice incercare de revenire pe plus a economiei. Un nivel ridicat al fiscalitatii genereaza cresterea presiunii fiscale asupra contribuabililor, care devin tot mai reticenti la achitarea obligatiilor fiscale, modificandu-si radical comportamentul fiscal. De aceea, fiscul va trebui sa administreze riscuri deosebite privind ignorarea legislatiei fiscale, iar economia va trebui sa suporte riscurile diminuarii productiei si a prestarilor de servicii.

In plus, cota TVA de 24% va duce la cresterea preturilor, la scaderea consumului si, in cele din urma, la marirea inflatiei de la 4,4% in iunie la 7,7-8,5% la sfarsitul anului, conform specialistilor.

Din experienta statelor dezvoltate ale Europei reiese ca ratele excesive de impozitare distrug spiritul intreprinzator, incurajeaza evaziunea fiscala si imping antreprenorii spre tari mai ospitaliere fiscal. In cazul nostru, este vorba despre Bulgaria (TVA de 20% si cota unica de 10%), stat in care si-au mutat activitatea tot mai multe firme romanesti in ultimul timp.

Astfel, in loc sa suplimenteze veniturile de la buget, aceste masuri le vor diminua in timp.

„Cresterea TVA cu 5% ne afecteaza activitatea prin majorarea preturilor la toate produsele achizitionate si a taxelor, iar cresterea euro are ca rezultat scaderea vanzarilor companiei. Clientii vor reactiona negativ, iar acest lucru ne va afecta afacerile, dar si intreaga piata de ambalaje din Romania”, face o scurta apreciere Octav Preoteasa, director general OP Consulting, intr-un interviu Print Magazin.

Pentru Adrian Petcu, director general ABTH, efectele celor doua cresteri nu sunt grave: „Pentru orice piata B2B, cresterea TVA si euro se pierd in mecanism.” Insa revine si detaliaza: „Deprecierea semnificativa a leului in favoarea monedei unice europene duce la majorarea contravalorii facturilor exprimate in euro. Piata materialelor promotionale a inregistrat o scadere semnificativa a puterii de cumparare in perioada de criza financiara, manifestandu-se prin bugete de marketing retusate. Ca si pe orice alta piata, vorbim despre un salt al preturilor. Cresterea euro va fi resimtita in special la produsele care sunt stabilite si platite in euro. Se va diminua puterea de cumparare a clientilor, vom avea parte de negocieri stranse si de oferte speciale pe care vom fi nevoiti sa le facem din ce in ce mai des. Negocierea se va duce si cu furnizorii externi care vor fi obligati sa se plieze pe nevoile si cerintele noastre. Influentele acestor doua masuri asupra stocurilor interne, a rulajului si a termenelor de plata pentru furnizorii externi se pot face simtite in perioada imediat urmatoare”.

Bogdan Novac, director general Euro Nova, spune ca aparent nu conteaza cresterea TVA, dar lucrurile nu stau atat de simplu: „Preturile din contractele cu beneficiarii sunt exprimate in valori fara TVA. Teoretic nu ar trebui sa fie nicio influenta. Insa marirea TVA afecteaza pretul produsului la consumatorul final. Este posibil sa apara o scadere in volumul de vanzari al magazinelor si automat o scadere a cifrei de afaceri pentru producatori. Scaderea cifrei de afaceri va influenta cu siguranta si bugetul pentru publicitate (in mod negativ, evident)”.

La randul sau, managerul Augusta Papier apreciaza ca „Principalul efect al majorarii TVA va fi cresterea inflatiei. Acest fapt se traduce printr-o scadere a puterii de cumparare a consumatorului final si implicit a consumului, cu efect indirect asupra pietei distribuitorilor de hartie. Este clar ca retailerii nu vor putea transfera integral cresterea TVA, cu efecte directe asupra marjelor acestora, dar si cu o crestere a «presiunii» pe marjele distribuitorilor si producatorilor. Efectele directe vor fi resimtite atat la nivelul comerciantilor de hartie, cat si la cel al clientilor acestora (tipografii, redistribuitori sau clienti finali) prin cresterea preturilor la energie, apa, gaz, materii prime, costuri de distributie etc., ceea ce va duce la cresterea costurilor de productie. Aceste cresteri, normale sau speculative in unele cazuri, vor afecta cash-flow-urile tuturor firmelor din domeniu precum si structura calculatiilor de pret”, scrie Print Magazin.

Asa cum este firesc, oamenii de afaceri trebuie sa gaseasca variante de supravietuire.

Doua dintre ele ne sunt oferite de Lazar Panov, General Manager Geko, una fiind asteptata de la stat: „Cresterea TVA va influenta negativ nivelul vanzarilor in domeniul nostru. Totusi, o portita o reprezinta comertul direct intracomunitar, caz in care se evita plata TVA, in mod special la achizitiile pentru investitii pe termen mediu si lung. Noi oferim clientilor posibilitatea achizitionarii utilajelor si a marfurilor direct din Bulgaria. In plus, plata TVA la incasarea facturilor ar fi de un mare ajutor si ar da o gura de oxigen atat de necesara mediului de afaceri in momentul actual”.

Analiza cresterii cu 5% a TVA-ului releva efecte dintre cele mai grave si, asa cum spuneam, pe termen lung, care pot afecta intreaga economie pentru mult timp, scrie Print Magazin.

Unul dintre efecte poate fi chiar decapitalizarea firmelor autohtone. „Prin cresterea TVA vor aparea influentele negative in special asupra firmelor mici, deoarece pentru serviciile pe care le ofera, logic, vor emite facturi care contin TVA marit. Acest TVA de 24% va trebui platit la stat in 30 de zile, dar abia acum apare problema, pentru ca incasarea facturilor in industrie se face, in general, la 45-120 de zile. De aici rezulta decapitalizare”, crede Virgil Andreescu de la Ecoplast.

Laura Toma, General Manager Larrox, vede efectele acestei masuri asupra firmei sale prin influenta asupra cash flow-ului: „Cresterea cu 5% a TVA-ului ne va afecta atat pe partea vanzarilor de echipamente, cat si pe cea a vanzarilor de consumabile.

In cazul echipamentelor, vom fi afectati deoarece vor fi afectati in mod direct clientii nostri care au de facut investitii pentru ca vor avea de suportat o valoare totala marita in momentul achizitiei. Aceasta valoare va fi mai usor suportata in cazul unei investitii cu finantare in sistem leasing, dar mai greu de acoperit in cazul proiectelor cu fonduri structurale, unde si asa firmele gasesc greu co-finantare pentru valoarea efectiva a echipamentelor, fara TVA. In cazul consumabilelor, vom resimti aceasta crestere cu 5% a TVA in cash flow, si asa lovit, deoarece colectam TVA la mult timp dupa vanzare”.

Ajungand la cealalta problema expusa la inceput, cea a instabilitatii cursului de schimb, dam peste alte probleme. Oscilatiile cursului valutar produc mari dificultati la stabilirea preturilor in lei. Cresterea euro duce si la pierderi din diferenta de curs valutar pentru plati externe, mai ales a marfurilor achizitionate cu cateva luni in urma si care ajung la scadenta exact in perioadele de valoare maxima istorica a cursului valutar, potrivit Print Magazin.

„O crestere a monedei euro de la 3,5 la 4,3 lei (asa cum a fost cea de la sfarsitul lui 2008) este ingrijoratoare. Termenele de plata s-au diluat mult spre 60 de zile si chiar mai mult. Preturile noastre si ale furnizorilor nostri sunt in euro, calculate in lei la momentul facturarii. Daca in momentul incasarii diferenta de curs este foarte mare, atunci aceasta este pierdere”, sustine directorul Euro Nova.

Virgil Andreescu anticipeaza ca, din cauza instabilitatii monedei locale, furnizorii de hartie ar putea crea dificultati: „Cresterea euro poate genera mari presiuni din partea furnizorilor de hartie, in special sa acorde termene de plata cat mai mici la incasarea facturilor deoarece nu au predictibilitate pe cursul de schimb”.

Totusi, managerul Augusta Papier nu confirma aceste banuieli: „Principalele efecte ale cresterii monedei europene se resimt imediat atat in pozitiile bilantiere (deprecierea stocurilor si a creantelor comerciale), cat si in contul de profit si pierdere prin ajustarea datoriilor comerciale sau a creditelor bancare in valuta cu diferente de curs nefavorabile. Aceste efecte negative pot fi, intr-o oarecare masura, contracarate prin utilizarea unor instrumente financiare specializate (contracte de hedging) sau prin transmiterea acestor cresteri ale cursului direct in piata prin majorarea preturilor in moneda locala. Fiecare importator este obligat sa isi cuantifice in bugetul anual aceste diferente de curs nefavorabile si este clar ca, intr-o anumita masura, ne asteptam la o astfel de evolutie a cursului de schimb. Suntem pregatiti sa depasim si aceasta dificultate, cu costurile de oportunitate pe care le presupune”.

Laura Toma sustine si ea ca aceste diferente de curs sunt anticipate, atentionand asupra pra altei probleme ale cursului euro/dolar pentru care insa a gasit o solutie: „Preturile ofertate de noi sunt intotdeauna exprimate in euro, fara TVA. Dar intotdeauna trebuie sa ne luam in calcul diferentele de curs care ne afecteaza intre vanzare si incasarea propriu-zisa. Pentru produsele aduse din afara Comunitatii, ne afecteaza mai mult oscilatia continua a paritatii euro/dolar si in special erodarea acesteia. De aceea, pentru a evita dezechilibrele, recent am luat decizia de a oferta in dolari o gama noua de produse pe care o vom aduce”.

O alta solutie la problema cursului ne este oferita de General Managerul Geko, care propune trecerea de la un curs valutar liber, la unul fix: „In cazul vecinilor nostri din Bulgaria, cursul euro/leva este fix (1 euro = 1,955 leva). In acest caz, este mult mai usor sa gestionezi afacerea din punct de vedere financiar si sa practici un adaos mai mic in comparatie cu pietele care au un curs valutar liber, ce uneori poate creste de la data facturarii pana la cea a incasarii cu 3-4%. Iar cresterea fiscalitatii si instabilitatea politica aduc presiuni suplimentare asupra cursului, acesta fiind mentinut la cotatiile actuale cu succes de catre BNR”.

Statul ar putea deveni cel mai mare holding tipograf din tara

Am vazut ce cred managerii industriei poligrafice locale despre cum ii va afecta cele doua cresteri si ce solutii identifica pentru a micsora impactul lor. Insa intr-o relatie economica sunt implicati si clientii firmelor, fara de care nu ar mai avea obiect de activitate ofertantii de produse si servicii.

Cum vor reactiona acesti clienti la marirea TVA si la deprecierea leului? Trebuie sa incercam sa anticipam cum vor fi ei afectati daca dorim sa fim pregatiti pentru urmatoarea perioada care va fi cu certitudine grea pentru economia noastra. Fara sa anticipeze urmatorul lor pas, furnizorii nu isi vor putea adapta ofertele si nu vor putea gasi solutii viabile pentru clienti.

„In primul rand, clientii nostri vor fi expusi unei presiuni mai mari asupra costurilor de productie (cresterea preturilor la energie, apa, combustibili, materii prime – hartie etc.) si asupra marjelor din partea clientilor finali. In functie de puterea de absorbtie a pietei, se va stabili si nivelul consumului, deja redus semnificativ in ultima perioada. Acest lucru va duce implicit la o noua reducere a capacitatilor de productie, cu efecte negative asupra clientilor deja afectati de criza economico-financiara. In al doilea rand, se vor adanci problemele de finantare ale clientilor si ale furnizorilor, iar piata va suferi inca o restrangere din punct de vedere al cererii. Consumul de hartie va scadea, afectand intreaga piata a distribuitorilor, si va duce la o concurenta mai acerba in care profesionalismul va face diferenta”, estimeaza managerul Augusta Papier.

Criza economica prin care trecem de aproape doi ani si-a facut deja de cap in domeniu, iar efectele acestor doua cresteri nu pot decat sa le accentueze pe cele existente, clientii fiind deja „familiarizati” cu ele. Adunate, acestea pot provoca efecte foarte grave.

Sursa: Print magazin

Panouri publicitare personalizate pe bulevardele viitorului

“Panouri publicitare care pot sa recunoasca trecatorii, sa transmita reclame personalizate si chiar sa foloseasca numele lor sunt dezvoltate in prezent de catre ingineri”

Cercetătorii de la IBM au anunţat că lucrează la o tehnologie care va “citi” consumatorii, afişându-le apoi anunţuri personalizate care reflectă interesele lor personale. Ecrane digitale publicitare au apărut deja în gări, staţii de autobuz şi pe faţadele clădirilor, dar în prezent acestea prezintă doar anunţuri generice pentru un număr redus de produse. Panourile publice noi vor identifica fiecare om care trece pe lângă ele şi vor transmite o reclamă în conformitate cu nevoile lor. IBM susţine că tehnologia va ajuta la prevenirea apariţiilor barajelor iritante de reclame irelevante pentru consumatori, informeaza site-ul puterea.ro.

Sistemul funcţionează prin utilizarea aceluiaş tip de legitimaţii wireless, asemănătoare cardurilor active folosite de RATB. Aceste carduri conţin un cip, care este cunoscut sub numele de cip RFID. Acesta va fi implementat atât în cardurile bancare, cât şi în toate telefoanele mobile. Prin codificare acestor cipuri cu informaţii despre un individ, panourile digitale de publicitate ar putea identifica o persoană în momentul în care aceasta trece pe lângă panou şi să îi arate un anunţ în funcţie de ceea ce este cunoscut despre obiceiurile de cumpărături şi preferinţele sale personale.

Brian Innes, om de ştiinţă la laboratoarele de cercetare IBM din Hursley, în apropiere de Winchester, a declarat că “panourile vor recunoaşte trecătorii şi vor arăta reclame specifice pentru fiecare individ”.

Aceste panouri publicitare sunt în curs de dezvoltare ca parte a progamului de dezvoltare de la IBM numit Smarter Planet, care are ca scop crearea de noi tehnologii care să uşureze şi să eficientizeze viaţa de zi cu zi a oamenilor, scrie Puterea.ro.

Pe de altă parte, ingineri din Japonia au dezvoltat deja un panou care este capabil să identifice vârsta şi sexul unui trecător,  aratându-i acestuia reclame de care este interesat.

Panourile, dezvoltate de compania japoneză NEC Electronics, utilizează un software de recunoaştere facială şi un aparat de fotografiat pentru a determina dacă o persoană este bărbat sau femeie, dar şi pentru a estima vârsta acesteia. Apoi, panourile vor prezenta o reclamă care are ca ţintă grupul respectiv de vârstă.
Sistemul IBM ar fi mult mai avansat, deoarece ar face posibilă adaptarea reclamelor pentru nevoile individuale a fiecărui trecător.

Agentii de publicitate şi-au arătat susţinerea pentru noua tehnologie, deoarece acesta va reduce costurile, scăzând numărul de reclame prost plasate.

Sursa: Puterea.ro

Publicitatea outdoor, rapusa de criza

“Firmele de publicitate solicita primariei Craiova diminuarea taxelor lunare din lipsa de clienti. Societatea News Outdoor Romania a fost nevoita sa renunte la mai multe panouri publicitare amplasate pe domeniul public”

Publicitatea stradală din Craiova este la pământ. Dovadă stau zecile de panouri publicitare nedecorate amplasate pe domeniul public. Pentru a trece de perioada financiară dificilă, administratorii unei firme de publicitate au solicitat primăriei Craiova diminuarea taxei lunare percepută de municipalitate, argumentând prin faptul că mai bine de jumătate din panourile publicitare nu sunt folosite, scrie Adevarul. 

Reprezentanţii societăţii News Outdoor au fost nevoiţi să renunţe la 40 de structuri publicitare încă de la sfârşitul anului 2009. Directorul firmei a transmis primăriei Craiova o cerere în care explică faptul că din 86 de structuri publicitare contractate de firmă în urma a două contracte semnate în 1997, respectiv 2003 , doar 45 mai sunt funcţionale. „Vă solicităm reducerea sumelor minime garantate lunar pentru respective contracte, proporţional cu numărul structurilor dezafectate, având în vedere situaţia actuală din teren“, se arată în cererea semnată de directorul News Outdoor, Jean Rădulescu. Solicitările firmei s-au concretizat într-un proiect de hotărâre aprobat săptămâna trecută de către consilierii locali craioveni.

Reprezentanţii Primăriei au reacţionat pozitiv la cererea firmei conştieţi de faptul că situaţia economică nefavorabilă a dus la golirea panourilor publicitare. „In urma observărilor efectuate recent în teren, s-a constatat că o serie de panouri publicitare sunt nedecorate, cea ce înseamnă că mai toate firmele de publicitate care se află în relaţii contractuale cu Consiliul Local traversează o perioadă dificilă“, se arată în raportul ce însoţeşte proiectului de hotărâre, semnat de directorul economic al municipalităţii, Nicolae Pascu, informeaza Adevarul.

Pe domeniul public din Bănie sunt amplasate câteva sute de astfel de structuri publicitare administrate de mai multe firme, însă mai bine de un sfert nu sunt folosite. Firma News Outdoor România a cotizat la bugetul local în perioada 2006-2009 cu 442.392. de lei, sumele încasate din publicitate stradală constituid o importantă sursă de venit pentru primărie, scrie Adevarul.

Sursa: Adevarul

Piata de productie publicitara a scazut cu 25% in trimestrul I

“Daca anul trecut campaniile electorale au adus un plus de oxigen afacerilor, 2010 a inceput sub auspicii negative pentru companiile specializate in productie publicitara”

Venituri de 113 milioane de euro din materiale promotionale in 2010

Dupa T1 piata de profil se inscrie intr-o scadere de 25%-40% fata de T1 2009, spune Liviu Rogojinaru, presedintele Asociatiei Producatorilor si Im­portatorilor din Industria de Publicitate. Piata este evaluata la 113 milioane de euro in 2010, fata de 150 de milioane de euro in 2009, scrie Financiarul.

Companiile din industria de productie publicitara de-abia de acum simt criza. Pre­sedintele Asociatiei Producatorilor si Importatorilor din Industria de Pu­bli­ci­tate (APIIP), Liviu Rogojinaru, spune ca piata productiei publicitare va mai scadea si anul acesta cu pana la 25%-40% fata de 2009, cand a fost estimata la 150 de milioane de euro. Estimarea de 150 de milioane de euro realizata de Liviu Ro­gojinaru se bazeaza pe datele de la Re­gis­trul Comertului ale firmelor inre­gis­tra­te cu domeniul de activitate in pro­ductia publicitara. „Dupa primul tri­mes­tru, con­clu­zia este ca piata inregistreaza o scadere de 25%-40% fata de aceeasi perioada din 2009. Chiar daca 2009 a fost marcat de criza, anul trecut pe vremea aceasta mai existau si campaniile elec­to­rale, care au mai sustinut aceasta piata”, puncteaza Liviu Rogojinaru. Ceva mai optimist este vicepresedintele APIIP, Adrian Petcu, care vede o scadere de 10%-20% a productiei pu­blicitare in pri­mul trimestru din 2010 fata de perioada si­mi­la­ra din 2009. Acesta subliniaza ca in ul­ti­mele doua-trei sap­ta­mani s-a observat o revigorare si o crestere a cererilor din partea clientilor. Presedintele APIIP, Li­viu Rogojinaru, confirma revigorarea din ultima pe­rioa­da, insa „cu o floare nu se face pri­ma­va­ra”, subliniaza oficialul.

Companiile din segmentul de pro­duc­tie publicitara se tem de efectele celor mai recente declaratii ale guvernantilor si ale presedintelui Traian Basescu pri­vind ta­ie­rea salariilor si a pensiilor. Noile stiri ve­nite dinspre guvernanti ar putea rea­du­ce starea de expectativa pe care o aveau clientii in 2009, cand preferau sa stea cu bugetele in stand-by. Liviu Rogojinaru crede ca aceste declaratii ar putea da ina­poi si mai mult industria, pana la nivelul anilor 2000. De ase­me­nea, presedintele APIIP spune ca primul loc de unde reduc clientii cheltuielile este publicitatea. „Daca eu ca firma fac o planificare si aloc 5% pentru publicitate dintr-un buget de un milion de euro pe care cred ca o sa-l am la sfarsit de an si vad ca dupa 4-5 luni nu am incasat decat 200.000-300.000 de euro, evident o sa tai publicitatea”, explica succint ratio­na­men­tul unora dintre clienti Liviu Ro­go­ji­naru, scrie Financiarul.

Directorul general al companiei ABTH, Adrian Petcu, spune ca in 2009 a inregistrat o cifra de afaceri de 2,7 mi­li­oane de euro, iar anul acesta spera sa ra­ma­na la fel. Pe langa veniturile in sca­dere, Adrian Petcu puncteaza ca marjele de profit au scazut foarte mult. De ase­me­nea, Liviu Rogojinaru, care conduce compania EuroCosimo, a inregistrat in 2009 o cifra de afaceri de 1,5-2 milioane de euro, iar pentru 2010 nu crede ca va mai atinge aceleasi valori. Marian Tu­do­ra­che, reprezentantul companiei Terra­nita Trading, declara ca cifra de afaceri pe 2009 a fost aproape doua milioane de euro. „Anul acesta probabil vom scadea cu acelasi procent cu care scade piata, ca suntem parte a pietei”, puncteaza Ma­rian Tu­do­rache.

Pre­se­din­tele APIIP mai spu­ne ca foarte multe companii din do­me­niu lucreaza aproa­pe fara beneficii, mar­­jele de profit scazand pana aproape de zero. La fel ca si in pu­blicitatea clasica, clien­tii exercita o pre­siu­ne asupra fur­ni­zo­rilor la preturi. La sfarsitul anului tre­cut com­pa­niile din in­dus­tria pro­ductiei pu­bli­ci­tare spu­neau ca preturile s-au diminuat anual cu 10%-15% in ultimii doi ani. Sca­derea preturilor coroborata cu dimi­nua­rea semnificativa a volu­mului de comenzi a dus la scaderea marjelor de profit. Marian Tudorache a precizat ca pre­turile practicate pe piata de profil au mai scazut anul acesta cu pana la 10%, scrie Financiarul.

Potrivit unui studiu Advertising Spe­cialty Institute (ASI), 84% dintre con­su­matori retin nu­mele bran­du­rilor ins­criptionate pe materialele pro­mo­tio­nale, iar 42% au o per­ceptie favorabila fata de marcile cu ca­re intra in contact prin intermediul aces­tor ma­te­r­iale”, subliniaza Adrian Postole. Aces­ta mai spune ca  bugetele cheltuite pe materiale promotionale au avut ca scop final in 80% din cazuri „cresterea van­za­ri­lor”, iar in restul situatiilor a fost vizata „cresterea no­to­rie­ta­tii brandului”.


Sursa:
Financiarul

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.