La Multi Ani, Constantin si Elena!

In fiecare an, la 21 mai, crestin-ortodocsii ii sarbatoresc pe Sfintii Imparati Constantin si Elena. Imparatul Constantin i-a ajutat pe crestini sa intre in legalitate, iar imparateasa Elena, mama sa, a gasit crucea pe care a fost rastignit Iisus.

Imparatul Constantin se inchina zeilor romani asa cum faceau toti ai lui, pana cand, inaintea unei batalii, i s-a aratat pe cer, ziua, in amiaza mare, semnul crucii si a vazut, scris cu litere de foc, “Prin acest semn vei invinge”. Noaptea, imparatul l-a visat pe Iisus Hristos care-l indemna sa faca un steag cu semnul crucii pe el si asa va deveni invingator.

Dupa ce a castigat batalia cu Maxentiu, prin inspiratie divina, imparatul Constantin i-a apreciat altfel pe crestini, al caror semn era crucea sfanta. Devenit stapan al Romei, Constantin a dat un decret de incetare a prigonirii crestinilor.

In lucrarile sale, Constantin a fost sustinut de mama sa, imparateasa Elena, pe care o trimite la Ierusalim sa gaseasca sfanta cruce pe care a fost rastignit Iisus. Si, cu credinta, aceasta o gaseste. Elena moare in anul 327 si zece ani mai tarziu, in 337, moare si imparatul Constantin.

In calendarul popular, 21 mai este nu numai sarbatoarea Sfintilor imparati, ci si ziua de Constantin Graur sau Constandinu Puilor, moment in care se crede ca pasarile cerului isi invata puii sa zboare.

Demult se credea ca, daca cineva lucra in aceasta zi, recolta campului ii va fi distrusa de foc sau de paguboasele pasari zburatoare. De asemenea, de ziua Sfintilor Imparati nu se lucra pentru ca ulii sa nu fure din ograda pararile gospodarului.

Sarbatoarea Sfintilor Imparati Constantin si Elena marca sfarsitul perioadei de insamantare a ovazului, meiului si porumbului. Exista credinta ca cine mai seamana dupa aceasta zi risca sa i se usuce recolta.

Ziua Sfintilor Imparati este si momentul in care pastorii hotarasc cine le va fi baci, unde vor fi amplasate stanele si cine va fi angajat sa le pazeasca pe timpul pasunatului.

Pentru a fi aparati de farmece, blesteme, vrajitorii si diavoli, la tara oamenii faceau un foc si stateau in jurul lui. Prin fumul focului erau trecute si oile, ca sa fie ferrite de rele in perioada cat stateau la stana. De asemenea, prin sate se facea galagie mare pentru ca vrajitoarele care incercau sa fure sporul laptelui, sa fie izgonite.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: