Declinul cheltuielilor pe publicitate la nivel mondial incetineste

publicitate4„Piata mondiala a publicitatii a dat semne ca este pe punctul de a atinge punctul minim in trimestrul doi al acestui an, rata declinului cheltuielilor incetinind usor fata de trimestrul anterior, indica un raport al firmei de cercetare Nielsen”

Conform Nielsen, cheltuielile din 27 de tari au scazut cu 5,8% in trimestrul doi comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, dupa o scadere de 7,9% in trimestrul anterior. Cifrele sunt in ton cu ultimele estimari ale executivilor din publicitate, care spun ca ce a fost mai greu probabil a trecut, avertizand totusi ca o crestere semnificativa este putin probabila mai devreme de anul viitor, informeaza Ziarul financiar.

In prima jumatate a anului, cel mai ridicat nivel al cheltuielilor a fost inregistrat in Asia, cu o crestere de 2,2%, indica raportul Nielsen, in timp ce nivelul cel mai scazut a fost consemnat in America de Nord, cu o scadere de 15,9%. In Europa, cheltuielile pe publicitate au scazut cu 9,1%. Studiul estimeaza cheltuielile din majoritatea canalelor media traditionale, dar nu ia in calcul internetul, care a rezistat mai bine in timpul crizei economice.

Un raport separat publicat recent de Internet Advertising Bureau of Britain a indicat ca cheltuielile pe publicitatea online le-au depasit pe cele pe publicitatea TV in prima jumatate a anului, reprezentand 23,5% din piata de publicitate, comparativ cu 21,9% in cazul televiziunii. Printul, cu 30% din cheltuieli in prima jumatate, s-a mentinut pe primul loc, in ciuda faptului ca a consemnat cea mai mare scadere, informeaza Ziarul financiar.

„Segmentul online isi creste cu siguranta cota destul de puternic in Europa”, a declarat Eva Berg-Winters, specialist in publicitate online in cadrul PricewaterhouseCoopers. Cota de piata a publicitatii online din Marea Britanie este ridicata si din alt motiv: cheltuielile pe publicitatea TV sunt reduse relativ la dimensiunea totala a pietei de publicitate pentru ca BBC cel mai mare broadcaster TV, nu accepta publicitate.

Desi a avut de suferit in perioada declinului economic, segmentul TV si-ar putea reveni mai puternic decat alte canale traditionale, cum ar fi ziarele, spun analistii. Berg-Winters spune ca nu ar fi surprinsa daca televiziunea ar castiga o cota mai mare din piata britanica a publicitatii anul viitor, depasind internetul. Cresterea publicitatii online in Marea Britanie a fost generata in prima jumatate a anului de majorarea cheltuielilor pe reclame pe motoare de crestere ca Google. Astfel de reclame au reprezentat aproximativ 60% din cheltuielile totale online si au consemnat o crestere de 6,8%. Cheltuielile pe anunturi de mica publicitate online au crescut de asemenea, insa anunturile online de mare publicitate au scazut cu 5,2%, informeaza Ziarul financiar.

Raportul Nielsen indica rezultate slabe pe majoritatea canalelor traditionale. Dintre marketeri, producatorii de automobile si institutiile financiare au operat cele mai dramatice reduceri de cheltuieli pe publicitate, in timp ce retailerii, companiile din domeniul produselor de consum si advertiserii din domeniul serviciilor de sanatate si-au majorat cheltuielile.

Sursa: Ziarul financiar 

Investitiile pentru publicitatea traditionala au scazut, dar au crescut pentru publicitatea online

publicitate_online„Piaţa mondială de publicitate a scăzut cu 7,2% in 2009, potrivit unui studiu al Institutului audiovizualului şi telecomunicaţiilor(Idate), din care reiese că web-ul a devenit un suport media relevant”

 

Mai multe agenţii şi-au adaptat deja previziunile anuale: Carat (grupul Aegis Media) se aşteaptă la o diminuare cu 9,8%, Grupul M (WPP) la o scădere de 5,5%, iar ZenithOptimedia (Publicis) la 8,5% scădere, se arată în studiul preluat de Les Echos, informeaza NewsIn.

 Potrivit Idate, cu excepţia internetului, toate mijloacele de comunicare se confruntă cu o contracţie a investiţiilor în publicitate, mergând de la -7,5% pentru televiziune la -11,4% şi -11,6% pentru radio şi presa scrisă.

 În acest climat pesimist, singurul care progresează este web-ul, cu o creştere de 11,4% a investiţiilor în publicitate, ceea ce înseamnă 5 procente în plus faţă de creşterea înregistrată în 2008, informeaza NewsIn.

 „În vreme ce web-ul captase la nivel mondial mai puţine investiţii faţă de radio, în 2007, acum s-a impus ca cel de-al treilea suport media, în urma televiziunii şi a presei”, precizează Idate.

 Institutul estimează că „scăderea generalizată in piata de publicitate nu ar trebui să se prelungească şi în 2010″, an pentru care prevede o creştere de 3,2%. Agenţiile publciitare mizează, şi ele, pe o revenire în 2010. „Piaţa ar trebui să profite şi să îşi regăsească tendinţele de creştere la 4% în 2011 şi 2012”, se arată în studiu.

Sursa: NewsIn

Producatori de publicitate – Agentii de publicitate – Clienti finali

agentii_de_publicitate„In data de 30 septembrie, APIIP si Euroexpo au hotarat sa reuneasca producatorii, agentiile de publicitate si clientii finali, pentru gasirea unor solutii viabile la nivelul domeniului in care activeaza”

 

Se incearca o redesenare in piata de publicitate si identificarea unor noi politici de colaborare intre cele trei parti implicate.

 Evenimentul a fost un succes, mai ales prin prisma faptului ca au participat peste 120 de manageri din Industria de Publicitate. Au semnat prezenta reprezentanti ai celor mai importante agentii de publicitate: McCANN ERICKSON, SAATCHI&SAATCHI, OGILVY si altii. De asemenea, nu au lipsit nici clientii finali, in ciuda faptului ca au preferat sa-si pastreze un „low profile”, atunci cand moderatorul evenimentului, Dna Gabriela Vranceanu Firea, i-a rugat sa ridice mana pentru a stii care este raportul prezentei intre producatori-agentii-clienti. Am remarcat in sala reprezentanti ai unor mari consumatori de publicitate printre care: BAT, VODAFONE , HENKEL ROMANIA, MOL ROMANIA, BANCA ROMANEASCA, TIRIAC IMOBILIARE. Despre producatorii si importatorii din Industria de Publicitate pot spune ca au participat intr-un numar foarte mare, cele mai importante companii din piata fiind prezente la eveniment.

Prezentarile sustinute de companiile de productie publicitara (Dan Văleanu- A&M International, Alexandru Oancea-Magnum, Dan Drăguț- Eltrix și Geo Baraian-Impression Graphics România) au continut elemente comune, in principiu toate vorbind despre evolutia negativa a pretului in aceasta piata, despre incorectitudini care se intampla intr-o concurenta neloiala, despre problemele intampinate cu preponderenta intr-o perioada nefasta a economiei romanesti.
Agentiile de publicitate au ales sa raspunda la intrebarile publicului, neavand pregatite speach-uri sau prezentari. Importand este ca au dorit sa participe la acest eveniment, deschizand astfel drumul catre un sir de intalniri ce speram ca vor avea loc in viitor, intre „actorii” implicati in piata de publicitate.

 Nu vreau sa intru in detaliu vis-a-vis de subiectele discutate, pentru ca v-am pregatit in paginile din revista APIIP MAGAZIN, numarul din noiembrie, cele mai arzatoare subiecte propuse de speakerii acestui eveniment.

Leykom a avut o evolutie financiara buna

petrica_topala„Acum vor rămane in picioare si vor evolua doar cei care stiu să răspundă foarte bine nevoilor clientilor, care sunt destul de flexibili cat să se adapteze unor situatii cum este cea actuală”

Interviu cu Dul Petrică Topală, Director vanzări Leykom
Perioada de criză este o perioadă de triaj, de „selectie naturală” a companiilor

Reporter:
După jumătate de an de criză, cum se prezintă piata de materii prime si echipamente pentru industria publicitara?
Petrică Topală: Evolutia descendentă a pietei a fost anticipată, si s-au luat măsuri incă de la inceput pentru a răspunde acestei tendinte. Scăderea generalizată a cererii a afectat vanzările atat pe divizia de materiale a Leykom, dar si pe cea de echipamente. Totuși acestea s-au incadrat in estimările făcute la inceputul anului. Desi echipamentele nu au beneficiat de finantare ca in alti ani si majoritatea clientilor sunt incă reticenti in privinta investitiilor, am avut vanzări pe toate segmentele de pret.

 Reporter: Care a fost evolutia financiară a companiei Leykom in acest an, comparativ cu anul trecut?
PT: Această perioadă nu ne-a prins nepregătiti, si pentru că am stiut cum să răspundem semnalelor de pe piată, Leykom a avut o evolutie financiară bună. Comparatia cu anul trecut nu este una potrivită, 2008 fiind un an atipic din multe puncte de vedere. A fost presărat cu campanii, investitii si prognoze false.

 Reporter: Care este produsul cheie al companiei Leykom? Mai investeste cineva in retehnologizare?
PT: Produsul nostru reprezentativ este programul de vanzări. Nu oferim un singur produs, intotdeauna oferim variantele care pot răspunde cel mai bine cerintelor, iar portofoliul extins de produse si echipamente, experienta si personalul dedicat, ne permit să ajungem intotdeauna la solutia optimă.  Perioada actuală nu este propice vanzării de echipamente, majoritatea clientilor asteptand o revigorare a economiei pentru a face investitii in această directie. Insă sunt acei clienti care stiu că avantajul tehnologic poate reprezenta diferenta dintre succes si supravietuire si au ales să facă acest pas.

 Reporter: Pe ce tip de clienti mizati in continuare?
PT: Clientii traditionali, cu care avem o colaborare stransă, vor beneficia de aceleasi avantaje ca si pană acum, dar nu vom neglija nici clientii noi, sau viitorii clienti, pe care incercăm să ii atragem prin extinderea continuă a portofoliului de produse si imbunătătirea serviciilor.

 Reporter: Care a fost politica Dvs. de promovare pană acum si ce aveti de gand să faceti in continuare? Prin ce modalităti vă atrageti acum clientii?
PT: Vom continua aceeasi politică activă de promovare, vom fi prezenti pe toate canalele traditionale la fel de agresiv ca si pană acum. Incercăm să fim intotdeauna primii, să inovăm si să fim in stransă legatură cu nevoile pietei. Echipa de vanzări dinamică, prezenta in presa scrisă si pe web si oferta largă de cataloage si mostrare sunt doar cateva atu-uri care permit produselor noastre să persiste pe piată.

 Reporter: Stim cu totii că au apărut mari datornici in piată, cum vă protejati impotriva acestora?
PT: Leykom a avut intotdeauna un departament de “Credit Control” capabil, care a stiut să tină pasul cu ..vremurile. O analiză mai atentă a clientilor si obtinerea de informatie corectă din piată poate fi mai util decat orice actiune intreprinsă după ce nu sunt plătite facturile.

 Reporter: Cum vedeti evolutia in piata de publicitate in a doua jumătate a anului 2009?
PT: Sunt semnale care indică o evolutie pozitivă a pietei in ultima parte a acestui an, dar nu semnificativ. Se va recupera perioada de imobilitate din lunile de vară si probabil, se vor face cateva investitii, mai ales că va fi perioadă de campanie.Perioada de criză este o perioadă de triaj, de „selectie naturală” a companiilor apte să lupte in continuare pentru clienti. Acum vor rămane in picioare si vor evolua doar cei care stiu să răspundă foarte bine nevoilor clientilor, care sunt destul de flexibili cat să se adapteze unor situatii cum este cea actuală. Sper totusi să treacă repede criza, să putem să ne bucurăm de sărbători intr-adevăr fericite!

Augusta Papier face pasul catre APIIP

augusta_papier.„Augusta Papier a fost inregistrată la Registrul Comertului in 1994 dar a preluat la acel moment activitatea de import si distributie en-gros de hartie si cartoane”

Interviu cu Doamna Maria Văleanu, Manager

Reporter: Spuneti-ne cateva cuvinte despre compania Dumneavoastră. În ce an a fost înfiintată, care este domeniul de activitate…?
Maria Văleanu: Suntem o societate comercială cu 100% capital autohton si în ultimii 5 ani de activitate am înregistrat an de an cresteri în ritmuri de peste 20% anual, bineînteles pană în acest an de gratie 2009, care întrerupe trendul pentru marea majoritate a operatorilor economici, inclusiv pentru noi.
Desi după criteriile de clasificare a întreprinderilor din Romania, Augusta Papier este ceea ce se numeste un IMM, pozitia ei pe piată si rezultatele ei în raporturile economice cu clientii din Romania se situează în multe privinte la nivelul unui furnizor european de hartie si cartoane.
De la începutul activitătii, Augusta Papier si-a propus si a reusit să fie un furnizor de specialităti de hartie si cartoane. Debutul în distributie si l-a realizat cu hartie autocopiativa, hartie termosensibila si cartoane fine de la Papierfabrik August Koehler din Germania, după care si-a completat oferta cu sortimente de la alti producători de marcă din vestul Europei
(Gmund, Fedrigoni, Cordenons, Favini, Manter, Arjobex, Vilaseca, Sappi, Arctic, Soporcel, Ahlstrom si altii.). La ora actuală avem în ofertă atat specialităti de hartie cat si „commodities”. Operăm cu un depozit central în Orasul Pantelimon, în care aducem camioane complete cu marfă si trei puncte de lucru situate Iasi, Cluj-Napoca si Timisoara, constand în depozite si birouri, prin care asigurăm distributia în aceste zone.

Reporter: Care dintre produsele comercializate de compania Augusta Papier au legătură cu piata de publicitate?
MV: În sens mai restrans, legătura directă cu piata de publicitate, cu destinatie explicită, o au în primul rand cartoanele fine de la August Koehler, Cordenons, Fedrigoni, Gmund, apoi hartiile si cartoanele dublu cretate de la Sappi si de la alti producători. În sens mai larg însă, dacă luăm în considerare faptul că si o rolă de casă de marcat poate fi tipărită cu mesaje publicitare sau că un flyer poate fi printat rapid, la o imprimanta  color în tiraje mici, putem vorbi si de contributia hartiei de copiator A4 si A3 albă si color la publicitate, mai ales în perioadă de criză. Atuul principal pe care îl detinem în calitate de furnizor de hartie pentru industria de publicitate tiparită îl reprezintă hartiile si cartoanele speciale. Departamentele de creatie si productie ale agentiilor de publicitate folosesc mostrarul Augustei drept sursă de inspiratie înainte de a propune o campanie de comunicare prin materiale tipărite/inscriptionate.
Aplicatiile pentru aceste game sunt multiple; se pretează pentru lucrări de: tipar offset, tipar digital, serigrafie, tampografie, flexo, gravura laser, stantare, timbru sec, folio si alte procedee de imprimare. Doresc să mentionez că pentru această categorie de produs oferim clientilor garantia calitătii si contribuim la protejarea mediului înconjurător prin comercializarea a numeroase game cerfiticate nu numai ISO, ci si FSC (Forest Stewardship Concil), Elemental Chlorine Free, PH neutral, Heavy metal absence, long life (ISO 9706). Piata este din ce în ce mai orientată către orice produs sau serviciu care implică grija fată de mediu si în acest sens cele mai multe din produsele comercializate de noi sunt certificate si agrementate în conformitate cu directivele Europene privind protectia mediului.

Reporter: Care sunt atuurile companiei în fata clientilor?
MV: Diversitatea gamelor, garantia calitătii hartiei, disponibilitatea de a oferi stocuri permanente pentru anumite game de produse, servicii prompte si adaptate nevoilor clientilor (livrare la sediul clientului, tăierea cartoanelor la dimensiunile solicitate, consultantă de specialitate). Clientii pot conta pe oferta Augusta Papier.

Reporter: Ati aderat de curand la singura asociatie patronală a producătorilor si importatorilor din industria de publicitate. Cu ce ganduri ati pornit pe acest „drum”?
MV: Cu cele mai bune ganduri, bineînteles!  Avand în vedere că membrii acestei asociatii provin din sectoare de activitate care împreună contribuie la realizarea de produse de publicitate si a altor produse ale industriei tiparului (furnizori de hartie, alte materiale si suporturi, cerneluri,  accesorii, utilaje, aplicatii sofware de specialitate,  etc) consider că acesta poate fi mediul optim în care informatia de specialitate să circule mai direct, comunicarea si relationarea să ia forme mai eficiente si mai productive pentru toti participantii, actiunile comune să fie cu mai mare impact asupra mediului de afaceri în general si asupra operatorilor din domeniul nostru de specialitate în mod particular.
APIIP reuneste un număr mare de membri si are forta de mobilizare a unor resurse pe multiple planuri: al ideilor, preocupărilor, initiativelor, actiunilor si astfel acestea capătă o mai mare reprezentativitate, relevantă si sansă de succes pentru toti membrii.
Totodată, vrem să aducem implicarea si contributia noastră la realizarea obiectivelor pe care APIIP si le-a propus prin actul constitutiv si statutul la care am aderat.
Consider că aderarea la o asociatie are două sensuri ale asteptărilor: asteptările membrilor de la asociatie dar si asteptările asociatiei în ansamblul ei de la fiecare membru,
întrucat o astfel de asociere, prin definitie, se realizează în vederea realizării unor interese comune ale membrilor, prin strădania comună. Este un teren al cooperării si nu al competitiei, este un exercitiu al simtului si spiritului comunitar si o probă de civism în ultimă instantă.
Am întalnit uneori părerea că aderarea la o asociatie profesională trebuie să aducă în primul rand un beneficiu material, chiar exprimat financiar pentru compania care aderă.
Pentru noi cel putin, primează însă considerentele care vizează valori de natură comunitară, cu puternică semnificatie în sfera competentelor sociale, sferă în care mai este mult de lucru în tara noastră.
De prea multă competitie si agresivitate, planeta trăieste efecte nu prea benefice. Avem nevoie să ne regăsim esenta umană, socială, pe terenuri care încurajează conlucrarea si considerăm că apartenenta la astfel de asociatii reprezintă o formă si o oportunitate în acest sens.

Reporter: Este piata în care activati afectată de criză? Cum se manifestă aceasta?
MV: Inevitabil este afectată, avand în vedere că de fapt consumul de hartie este dependent direct proportional de mersul activitătii economice. Cum economiile la scară mondială sunt în criză iar economia Romaniei nu a putut evita impactul acesteia, ne confruntăm si în piata de distributie cu realitatea scăderii consumului. Semnele crizei apăruseră în domeniul industriei de hartie si cartoane mai înainte de declansarea brutală a crizei financiare din toamna anului trecut. Aceasta nu a făcut decat să adanceasca efectele. Practic, fabricile de hartie din Europa se confruntau cu mari dificultăti în acoperirea costurilor de productie care crescuseră an de an, concomitent cu reducerea preturilor de vanzare sub presiunea luptei acerbe de concurentă pentru cote de piată. Declansarea brutală a crizei economico-financiare, globalizată rapid, a determinat un comportament de excesivă prudentă din partea institutiilor de asigurare a creditelor, care au redus drastic plafoanele pentru creditul comercial pe care în mod uzual îl acordau fabricile, distribuitorilor lor. În ceea ce-i priveste pe clientii nostri, acestia la randul lor au intrat sub impactul mai multor factori defavorizanti declansati de criza economică. S-a blocat creditarea, finantarea din partea băncilor, chiar în cazul unor companii cu afaceri viabile, situatia a fost agravată  prin efectul psihologic si consecintele manipulative ale unei mediatizări agresive, derutante si de multe ori lipsite de profesionalism si responsabilitate. S-a creat un cerc vicios care întretine blocajul si împinge spre insolventă multe companii cu afaceri care pană nu demult aveau toate premisele să fie un succes. Nu putine sunt companiile pe care criza le-a prins în plin avant investitional (constructia unor hale noi pentru care s-au angajat credite, achizitia în leasing de utilaje noi, performante, etc.).
Băncile nu si-au mai mentinut conditiile în care au fost angajate creditele si au solicitat garantii suplimentare întrucat cele initiale si-au pierdut valoarea iar contractia economică indică sanse slabe de obtinere de venituri la nivelul care să asigure returnarea creditelor. Cum castigurile anterioare crizei, cel putin în Romania, au fost investite în imobiliare, care aduceau rate de rentabilitatea extraordinare, prăbusirea domeniului imobiliar a blocat posibilitătile de transformare în lichidităti a acestor rezerve. Ca urmare situatia majoritătii companiilor s-a schimbat brusc si dramatic. E într-adevăr o criză de lichidităti si de multe altele dar mai ales de valori, de încredere, o criză socială si, în unele situatii, de profesionalism si competentă. Din aceasta vor iesi cei cu mult discernămant, nervii tari, simtul orientării si exercitiul răbdării, ingrediente absolut necesare peste o competentă reală, în orice domeniu am activa.
Dintre toate fatetele crizei, mai grave sunt cele legate de valorile societătii si de încredere.
Domeniul distributiei de hartie nu este scutit de caracteristicile generale ale contextului economic actual. Multe din afaceri se realizau si pe bază de încredere în bonitatea clientilor, construită de-a lungul anilor mai ales între oamenii de afaceri, deoarece si în conditii normale firmele specializate în informatii de bonitate erau deosebit de „zgarcite” în acordarea de „certificate de bună purtare” si pe baza acestora ar fi însemnat să nu mai faci afaceri. În contextul actual, incidenta alarmantă a insolventelor chiar la nivelul unor companii care pană nu demult prezentau încredere, introduce o criză de încredere, care se transformă ea însăsi în factor agravant al deteriorării situatiei.
As mai mentiona un aspect al manifestării crizei, la nivel social. Desi în general, de-a lungul istoriei, în situatii deosebit de grele oamenii au tendinta să se unească, să fie mai întelegători si mai suportivi unii cu altii, în societatea noastră încă se mai întalnesc manifestări ale acelui vestit proverb romanesc cu capra vecinului. Frustrările accentuate de criză, determină ca unii să-si găsească singurul refugiu în răutăti inutile si păgubitoare pe termen mai lung.

Reporter: Care sunt directiile, strategia de actiune a companiei Augusta Papier în acest an?
MV: Strategia noastră de actiune este una de alertă maximă alertă la toate semnalele pietei, de ajustare rapidă, suplă la dinamica acesteia, atat din punct de vedere al structurii ofertei cat si al costurilor cu care realizăm acum activitatea. Combinatia curaj cu prudentă constructivă. Acceleratie dar cu piciorul pregătit pe frană, dacă este cazul. Contextul crizei ne oferă si oportunităti de fructificare a unor situatii din piată, la care suntem foarte atenti. În plus, ne bucurăm în continuare de încrederea clientilor si, de asemenea de cea a furnizorilor nostri. Considerăm că acest context economic pune în evidentă eficacitatea formulei de afaceri bazată pe parteneriate pe termen mediu si lung, în conditii de avantaj reciproc si  atrage atentia asupra fragilitătii unor constructii de afaceri în care pretul este manipulat fără legătura cu realitătile si legitătile economice.

Reporter: Ținand cont de faptul că aveti o reprezentare natională, prin cele patru depozite din Iasi, Cluj, Timisoara si Bucuresti, ce ne puteti spune despre evolutia regională a businessului Dvs.?
MV: În plan regional, este de notorietate că ponderea cea mai mare a vanzărilor o aduce tot zona Bucurestiului dar nici centrele din tară nu se lasă mai prejos. Suntem foarte multumiti de evolutia punctului de lucru din Iasi, unde echipa a dovedit o reală performantă de la înfiintarea punctului de lucru si pană acum.  La Timisoara, de asemenea avem un exemplu de destoinicie si performantă. Punctul de lucru din Cluj, raportat la aspectarea „terenului de confruntare a ofertelor”  vine si el cu contributia lui la rezultate. Ne-am mentinut punctele de lucru, chiar dacă în aceste vremuri pline de provocări, nevoia reducerii costurilor, pandeste cu tentatia de a realiza o ajustare de costuri substantială.
Evolutia business-ului nostru în plan regional este pe măsura situatiei economice în privinta volumelor derulate dar suntem convinsi că echipele pe care le avem dau tot ce poate fi mai bun profesional să obtinem maximum posibil din piată în conditiile date si rezultatele se vor vedea cu sigurantă.

Reporter: Am aflat că v-ati interesat la un moment dat de posibilitatea ca Asociatia Hartiei, din care faceti parte, să colaboreze sau să adere la APIIP, ce ne puteti spune despre această asociatie?
MV: Asociatia Hartiei a luat fiintă în mai 2008 la initiativa unui grup de firme fondatoare din Romania, distribuitori de hartie si cartoane si sub îndrumarea Eugropa, asociatia europeană care reuneste asociatiile nationale de distribuitori din acest domeniu.
La nivel european, asociatiile nationale ale producătorilor de hartie sunt membre ale  CEPIFINE iar cele ale distribuitorilor în EUGROPA.  Pană în 2008, în Romania nu a existat o asociatie a distribuitorilor de hartie ci doar încercări de constituire care nu s-au finalizat.
Conectarea mediului de afaceri din tara noastră la sursele de informare oficiale si de relationare specific europene nu există la nivelul organizational uzual în acest domeniu.
Vorbeam de integrare europeană, de dinamici, de indici, dimensiuni ale pietei noastre, comparativ cu altele, etc. dar din auzite si din presupuneri. În afara statisticilor de la INS si CRPC pe care nu întotdeauna le putem utiliza în analizele noastre concrete, nu aveam acces la rapoarte care sa poarte girul unor surse si institutii de specialitate europene. În plus, ceea ce e la fel de important, dacă nu si mai important, reprezentarea si vizibilitatea Romaniei ca tară si pe acest domeniu, nu apărea mentionată în actiunile si materialele de specialitate din Europa. Fiecare organizatie joacă un rol în contructia imaginii Romaniei în afară.
Raportul anual EUGROPA 2008 include pentru prima dată si o analiză de piată de 2 pagini referitoare la Romania, realizată de „Asociatia Hartiei” din Romania si trimisă în acest scop secretariatului EUGROPA iar statisticile încorporate sunt rezultatul raportărilor membrilor asociatiei noastre către Eugropa.
Înfiintarea „Asociatiei Hartiei a fost anuntată în revista „The Marketer”, în revista „Afaceri Poligrafice”, prin pagina web proprie (www.asociatiahartiei.ro), în multiplele discutii cu clientii si alti distribuitori de pe piată. Are adresă si date de contact si tot ce se practică în celelalte asociatii similare din Eugropa iar pagina web a Eugropa cuprinde de asemenea date de trimitere la „Asociatia Hartiei” din Romania.  Oricine vrea ne poate găsi. Iar cei din domeniul nostru, cu atat mai mult. Specificul actual al asociatiilor europene din domeniul distributiei de hartie este că acestea cuprind numai firmele cu statut de distribuitori en-gros de hartie, respectiv firme care cumpără si vand în nume propriu hartia, cu retea proprie, depozite, etc., nu reprezentante sau intermediari.
Dacă veti studia componenta asociatiilor nationale de distribuitori de hartie din diferite tări europene, veti constata că numărul membrilor este mai mic fată de alte asociatii din alte domenii ( de la 4 la 23 maximum).
Ceea ce ne-am propus noi în „Asociatia Hartiei”, în afara obiectivelor comune, care fac parte si din statutul Eugropa, este mai înainte de toate crearea unui climat civilizat, european, deprinderea unui comportament în care să reusim să lăsăm deoparte (măcar pentru timpul si obiectivele dedicate asocierii, conform statutului pe care ni l-am asumat) impulsurile de competitie, de eventuală opozitie neconstructivă, cele care de obicei ne declanseaza aproape inconstient mecanisme de apărare ca în fata unui iminent pericol sau alte tendinte rezultate din reflexele conditionate ale competitiei zilnice.
Ca oameni de afaceri, cu cultura si reflexele competitiei în sange, acest exercitiu e mai dificil. Într-o asociatie cu un numar mare de membri, forta energiilor competitionale poate fi mult mai usor convertită în energii de colaborare prin comunicarea si relationarea fiecărui membru cu mult mai multi alti membri ai asociatiei iar dacă acestia vin si din sectoare conexe, se pot produce chiar sinergii.
Noi am dedicat în asociatia noastră ceva mai mult timp acestor aspecte si ne-am propus să ne comportăm decent pentru a îndeplini obiectivele cu principialitate.
În afară de aceasta, membrii asociatiei sunt preocupati de problemele care afectează pe toti cei din domeniul nostru (depistarea în timp util a acelor clienti de rea credintă, care cu premeditare îsi propun să însele furnizorii, eliminarea eventualelor discriminari din procedurile de licitatii, voite sau din nestiintă, obtinerea desfiintării taxei CopyRo pentru importurile de hartie de copiator, pe care noi o considerăm abuzivă, etc), sens în care actionăm.
Ne dorim noi membri, care să înteleagă ce ne-am propus să realizăm, să contribuie constructiv la activitatea asociatiei, să fie factori pozitivi.
Ne gandim că între asociatiile din domenii înrudite ca verigi ale unui lant economic pot exista reale posibilităti de colaborare, care vor facilita întelegerea si rezolvarea unor situatii din piată.

Sursa: www.apiip.ro